Autor: Oana Preda (Expertă în Advocacy, CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică)

Economist Intelligence Unit a publicat săptămâna trecută Indexul Democrației 2024. Știrea care a ajuns la noi a fost că scorul României a scăzut la 5,99 (din 10). România nu e specială, democrații în declin sunt foarte multe. Ce e mai special este că România a ajuns în categoria “regim hibrid”, definit de autorii raportului ca o combinație de democrație electorală cu comportamente autoritare. România este și în topul țărilor care au scăzut cel mai mult în 2024.

Nu mai e nicio țară membră a Uniunii Europene cu noi. Ce-i drept, avem cel mai bun scor dintre hibrizi.

Scăderea de scor a rezultat în primul rând din haosul electoral. Dar România se afla pe acest trend de multă vreme. Anularea alegerilor a afectat negativ scorul României la capitolul „proces electoral și pluralism”, dar scăderea ar fi avut loc chiar și fără incidentul de la sfârșitul anului, spun autorii raportului. Datele din sondajele folosite arată că încrederea publicului în partidele politice și în guvern a scăzut și mai mult în ultimul an, rezultând în scăderi ale scorurilor indicatorilor din categoria „funcționarea guvernului”. Percepția publicului despre prevalența corupției a cântărit și ea.

Autorii au și un pronostic pentru România în 2025 – felul în care sunt organizate alegerile din mai este esențial. Guvernul a fost deja criticat pentru cum a gestionat modificările legislative privind organizarea votului din diaspora și reglementarea rețelelor sociale în timpul campaniei electorale, spun aceștia.

Iată scorurile României pe fiecare dintre cele 5 criterii folosite pentru indexare (0 min-10 max) :

Procese electorale și pluralism – 8,25

Funcționarea guvernului – 5,36

Participarea politică – 5,56

Cultura politică – 3,75

Libertățile civile – 7,06

 

Dincolo de cifre și de România, mai merită reținute câteva lucruri:

 

• Populismul este perceput ca fiind cel care pune în pericol democrații din întreaga lume. Însă majoritatea discuțiilor se axează pe combaterea populismului, fără să adreseze cauzele creșterii acestuia, una dintre ele fiind slaba calitate a reprezentării cetățenilor și problemelor lor de către instituțiile democratice și politicienii în funcție.
• Guvernele și partidele politice s-au înstrăinat de cetățeni și nu mai răspund preocupărilor lor. Calitatea democrației este dată și de nivelul de consultare a publicului pe teme importante, iar în multe dintre democrațiile avansate s-a pierdut practica includerii cetățenilor în dezbaterea temelor relevante.
• La nivel global, principala cauză a nemulțumirii față de democrație este scăderea încrederii în guverne. Datele folosite în stabilirea indexului, spun autorii, arată că cetățenii consideră că guvernele favorizează interesele elitelor, iar frustrările politice se suprapun cu preocupările legate de inegalitățile economice și sociale. Aceștia cred că sistemul este în favoarea celor bogați și educați, corupția amplifică și ea percepția de inechitate.

Întorcându-ne totuși la România, rămânem cu gândul că ne putem lupta cu populismul și cu extremismul, dar în același timp trebuie să reparăm probleme mai profunde: inechitatea, corupția, ineficiența instituțiilor și a sistemului.